Patricia-Maria Pană blog

„Mă întreb: cum poate trăi un om 70-80 de ani când e fragil ca un ou?” Și uite că a reușit să păcălească viața 79 de ani. Să vă dau câteva indicii banale, zic eu. Teatru, film, teatru, film, teatru, film, teatru, film. Am uitat să vă spun că erau doar două. Sper că nu e prea mare îndrăzneala mea să încerc să scriu despre unul dintre marii actori ai țării noastre. Sper că de acolo de unde e acum se va bucura că o fac și nu mă va critica. Personal nu am avut onoarea să îl întâlnesc și nici nu vă imaginați cât de mare îmi este regretul. Un simplu ecran de sticlă mi-a transmis tot ce putea face mai bine acest mare artist. Teatru. Sună banal? Pentru mine nu, chiar deloc. Pentru mine sună magic și așa va suna până când îi voi călca pe urme. Să vedem, un chip expresiv din lumea teatrului, un om cu bun-simț și venerat de iubitorii de teatru. Marele Marin Moraru a părăsit lumea asta pentru a merge într-una mai bună. Prieteni dragi l-au așteptat acolo și cu siguranță s-a bucurat să î

The Walking Dead Actul 1, Scena 1 O mulțime de zombie se îndreptă către mine și nu știu ce să fac, să mă ascund? unde? Sunt în mijlocul pustietății și nicio sursă de ajutor în calea mea sau vreo cale de scăpare. Hei, hei, sunt doar într-o gară din mijlocul unui pustiu adeseori populat! Și nu sunt zombie, sunt doar câțiva pescari care așteaptă trenul ca și mine...păcat, ar fi ieșit un film bun. Replică genială a unei domnițe pescar, sau ce denumire o avea ea, ”Tu nu ești în starea ta, băiete!”. Băiete a.k.a un nene bătut de soare bine care traversează random calea ferată. Și să vezi ce a început de aici.. Ieri, 15 august, am avut marea onoare de a circula cu una dintre limuzinele CFR...și ce mai onoare, oameni de seamă în vagonul în care mă aflam, nu glumă! Știți oamenii ăia cultivați și care transmit și altora culturile de pepeni din mintea lor, nu? Că doar nu o să le țină doar pentru ei, ar fi și păcat! Informații muuulte, dar la corectitudine mai lucrăm..ce să faci? Nu suntem