Patricia-Maria Pană blog

Sunt o fata chic, iar acest lucru poate spune foarte multe despre mine. Sunt atenta la ce mananc, cum ma imbrac si, mai ales, la cum ma prezint in fata celorlalti. Ce-i drept, imi place sa am grija de mine si sa ma simt frumoasa. Nu ma intelegeti gresit, fiecare este frumos in felul lui, dar eu ma simt frumoasa atunci cand ma simt bine. Si...cand se simte o femeie bine? Corect, atunci cand merge la salon sau cand aduce salonul la ea acasa. De cand ma stiu ma pasiona trusa de machiaj a mamei, dar mai mult imi atrageau atentia ojele in cele mai vii culori pe care le avea. Eu aveam acces la ele doar in vacante si uneori in weekend pentru ca la scoala nu aveam voie cu unghiutele colorate. Stiam de pe atunci ca nu sunt deloc benefice sanatatii mele, mai ales ca aveam tendinta de a-mi roade unghiile. Am crescut si acum sunt atenta la produsele pe care le folosesc pentru a arata bine, iar oja nu mi-a scapat din vedere. Dintotdeauna au existat pe piata ojel

Pot spune ca sunt un om liber . Ce-i drept, lucrez destul de mult, dar fac parte din categoria celor care isi pot lua o zi libera in mjlocul saptamanii sau chiar o saptamana libera in mijlocul lunii. Nu trebuie sa ma trezesc in fiecare dimineata la ora 7 si nici sa stau morocanoasa intre patru pereti cat e ziua de lunga. Stiu, din punctul asta de vedere sunt foarte norocoasa, pot lucra de oriunde, chiar si din camera bunicii care mereu are cate o poveste de spus. Nu ma confrunt zi de zi cu traficul infernal din capitala si nici nu ajung acasa un pachet mare de nervi care vrea doar un dus fierbinte si un somn lung. Nu este neaparat cea mai fericita varianta de evolutie si de realizare a unor idealuri, este pur si simplu alegerea pe care am facut-o si care cred ca se pliaza cel mai bine cu personalitatea mea. Stiu cum este sa lucrezi intr-un birou, cum trezitul de dimineata iti da dureri de cap si cum seful iti poate strica o zi care parea perfecta, chiar si cand te-ai trezit la 6 d

Nu v-am mai scris de mult timp, am avut și eu treburile mele. Știți voi, cam ce face un student în anul III pe care îl așteaptă o licență pentru care nu are nici titlu...nici idee generală, dar care merge gratuit cu trenul. Ei, ce ziceți de asta? Teoretic, mă doare la patina dreaptă, practic nu e chiar așa simplu. Cu nenea Badea care tot comentează despre subiect, căci altul nu are, mi-am dat seama că e mare pierdere de timp să stau să îi comentez postările expirate de pe pagina de Facebook, ba mai mult...să am parte de cei mai inteligenți și educați respondenți. Domn`e, fiecare e cu ciorba lui de perișoare aici, așa că nu te certa cu mine pentru că nu am mintea ta pusă la naftalină de pe vremea lu` Nae . Nu încerca să mă manipulezi și nici să mă faci să cred că sunt manipulată... totuși, am câțiva neuroni cu care, ce-i drept, mă mai înțeleg uneori. Nu arunca în mine cu noroi, copiii tăi vor gândi la fel ca mine și s-ar putea să îi murdărești și pe ei. Nu mă jigni pentru că